Sergentul major Teodor Ţibrigan. Regimentul de Gardă al Conducătorului Statului – 1943

Bunicul poartă un veston md.1931, ţinuta zilnică. Broderia petliţelor este specifică regimentelor de gardă, pe umărul drept poartă eghileţi de gardă.

Baretele (de la stânga la dreapta): Medalia „Pro Basarabia şi Bucovina” (1943), Medalia „Cruciada Împotriva Comunismului” (1942), Medalia „Centenarului Regelui Carol I” (1939? sau 1940?).

Sincere mulţumiri lui Mircea de la Honor et Patria.

 

ASFALT DE MOLDOVA – Muzeul “Memoria” din Vărvăreuca

Luptele trupelor blindate din Armata Română în Bucovina, Basarabia, Ucraina și Crimeea. 1941-1942

Unitățile de tancuri. După izbucnirea celui de al doilea război mondial, la 1 septembrie 1939, sistemul de alianțe în care era angajată România și-i garantau integritatea teritorială, s-a prăbușit. Rând pe rând Cehoslovacia, Polonia, Danemarca, Norvegia, Olanda, Belgia și Franța au fost ocupate de armata germană. La înfrângerea și împărțirea Poloniei a contribuit și armata sovietică care apoi, în urma „Războiului de iarnă” a ocupat o parte din Finlanda. Prinsă în cleștele Germaniei și U.R.S.S. care își urmăreau interesele strategice și satisfacerea pretențiilor aliaților minori, România a fost constrânsă în 1940 să cedeze mari părți din teritoiul său: nordul Bucovinei și Basarabia, către U.R.S.S., nord-vestul Transilvaniei, către Ungaria și sudul Dobrogei, către Bulgaria.

Pentru a recupera o parte din teritorii, România s-a aliat cu Germania și celelalte puteri ale Axei și, la 22 iunie 1941, a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice pentru a elibera Basarabia și Bucovina de nord.

Muzeul „Memoria”. Album foto 28 martie 2010

Sergentul major Teodor Ţibrigan în Regimentul de Gardă al Conducătorului Statului

-21.12.1941 – însumat ca voluntar la Şcoala Subofiţeri Infanterie Făgăraş O.Z. nr. 219/1941

-01.05.1941 – avansat fruntaş O.Z. nr. 10/1942

-01.07.1942 – avansat caporal O.Z. nr. 111/1942

-12.09.1942 – mutat la Şcoala Subofiţeri Infanterie Bucureşti O.Z. nr. 254/1942

12.09.1942 – însumat Şcoala Subofiţeri Infanterie de pe lângă Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului fiind venit de la Şcoala Subofiţeri Infanterie Făgăraş

13.09.1942 – însumat şi pus la drepturi O. Z. nr. 407/1942

01.04.1943 – avansat sergent O.Z. nr. 988

01.08.1943 – declarat absolvent al Şcolii Subofiţeri nr. 2 O.Z. nr. 312/1943

01.09.1943 – avansat la gradul de sergent major conform DM nr. 2477 din 30.08.1943

Galerie de fotografii de pe frontul de Vest (1944-1945)

Tun calibrul 76,2 mm (capturat in timpul campaniei din est) sprijina cu foc traversarea Tisei.

Invitaţie – comemorarea eroilor români

Noi suntem undeva, în iarba moale,
În spicul copt, în ţarina fierbinte
În munţi, cu mândrele poieni la poale,
Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!

(Eroi au fost, eroi sunt încă! de Zorica Laţcu)

Sâmbătă, 17 iulie 2010, la sediul Asociaţiei Obşteşti „Memoria” de pe          strada Mihai Eminescu nr. 56, comuna Vărvăreuca, raionul Floreşti, Rep. Moldova, va avea loc comemorarea eroilor români care au căzut în luptele de apărare duse de diviziile 8, 13, 14 infanterie române (din componenţa Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona localităţilor Floreşti, Movila Turcului, Vărvăreni, Ghândeşti. Ziua comemorativă va începe la ora 12:00 cu o ceremonie religioasă de pomenire a ostaşilor. Astfel, va avea loc şi o expoziţie cu poze şi exponate din al doilea război mondial. Printre invitaţi se vor număra şi veteranii Armatei Române – martorii bătăliei de pe înălţimea „Bortoasa”. Comemorarea celor care şi-au jertfit viaţa pentru România, protejarea mormintelor lor aflate în ţară, sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetăţean.

Onoare, glorie şi veşnică pomenire ostaşilor căzuţi pentru reântregirea ţării.

Eliberarea Basarabiei 1941

Tributul Armatei Române în al doilea război mondial

Cine a fost Costea Bucioc?

Costea Băcioc (Bucioc, Buciuc), Băciog, Costache ~, Coste ~), mare vornic de Ţara de Jos, fratele lui Ilea ceaşnic (paharnic), soţul Condachiei, ginerele lui Pătraşco mare vornic şi socrul lui Şoldan şi Iordachi (1601-1620, menţ. 1625).[1]

„<1608 Septembrie 1-1609 August 31> 7117

7117 <1608-1609> Constandin Movilă v<oe>v<o>d că au dat două sate, Băltăţeştii şi Mânjeştii lui Pătraşcu ce au fost vornic mare, apoi ficioru său, Bocioc vor<ni>c, iară pe urma lui Bocioc au căzut aceste sate, la mâna ginerilor, Şoldan şi Iordachi cel bătrân, ce au fost vist. Mare, moşul lui Ilie vist.”[2]

„1622 (7130) ianuarie 22 Iaşi

╬ Io, Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată s-au pârât de faţă, înaintea noastră, rugătorii niştri călugării de la mănăstirea Bisericanii cu cneaghina lui Băcioc vornic şi cu fraţii ei, Dumitru şi Toader şi surorile lor, Tofana şi … )[3] toţi fiii lui Păreaşco logofăt de la Constantin voievod, pe satul anume Troiţa, ce este în ţinutul Neamţ, pe Cracău.