h1

Muzeul „Memoria” sărbătorește Ziua Națională a României (1 decembrie 2016)

Decembrie 1, 2016

În fiecare an directorul Muzeului „Memoria” serbează Ziua Națională a României (1 Decembrie) pentru că muzeul este dedicat ostașilor români căzuți pe teritoriul Basarabiei și al raionului Florești (fostul județ Soroca). Directorul face tot posibilul ca muzeul să aibă cât mai mulți vizitatori.

Victor Țîbrigan, directorul Muzeului „Memoria”: „Aici, într-adevăr arătăm istoria adevărată. Aici la mine e muzeu unicat, de altfel e primul de acest fel din Basarabia. Muzeul prezintă elevilor istoria adevărată. Muzeul e format din patru compartimente: Camera Ostașului, Casa Mare, Compartimentul Istorie locală și națională precum și Camera creștină- e una deosebită deoarece conține o colecție impresionantă de icoane”. Citește în continuare »

h1

Școala Jurnaliștilor de Politică Externă „Constantin Tănase”- 2016

Octombrie 7, 2016

logo-versiune-1-1200x1200Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) organizează la Chișinău, în perioada 10-14 octombrie curent, Şcoala jurnaliştilor de politică externă „Constantin Tănase”– 2016, proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.

Școala se află la ediția a II-a. Scopul acesteia constă în sporirea și promovarea unui jurnalism de calitate în domeniul politicii externe și relațiilor internaționale în rândul instituțiilor mass-media de limba română din Republica Moldova.

Experții fundației vor aborda diverse subiecte legate de politica externă, ca un prim pas în vederea soluţionarii unei probleme majore cu care se confruntă jurnaliştii din instituțiile media ale comunității românești din R. Moldova responsabili de rubrica ştiri externe, şi anume: lipsa unui cadru teoretic privind analiza şi interpretarea informaţiilor din domeniile relaţiilor internaţionale, diplomaţiei, studii de securitate etc.

Printre vorbitori se numără Președintele Fundației Universitare a Mării Negre – Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Ambasadorul Sergiu Celac, Conf. univ. Darie Cristea, Senior Analyst la Geopolitical Futures Antonia Colibășanu, Expertul economic Petrișor Peiu, Alexandru Maximescu – Public Affairs OMV Petrom, Redactorul șef Revista 22 Alexandru Lazescu, Expertul în Studii Estice George Scarlat, însoțiți de experții FUMN: Nicolae Țîbrigan, Mihai Bârsan și Dana Moraru.

Proiectul va fi implementat de Fundația Universitară a Mării Negre în parteneriat cu Filiala Fundaţiei Universitare a Mării Negre din România în Republica Moldova. Programul de formare și pregătire profesională se va desfășura în incinta Hotelului Codru, (str. 31 August nr. 127, Chișinău, din 10 octombrie, începând cu ora 10:00 a.m.).

Sunt invitați să participe atât jurnaliști din R. Moldova cu experiență în media, cât și viitori jurnaliști, studenți ai facultăților de jurnalism, științe politice, relații internaționale, administrație publică.

NOTA BENE: Studenții interesați de participare sunt rugați să confirme participarea la adresa: office@fumn.eu

afis_sjpe_2016_-768x1086

h1

Un film documentar despre „Hora satului” din Vărvăreuca

August 14, 2016

d0b1d0b5d0b7d18bd0bcd18fd0bdd0bdd18bd0b9

Recent am descoperit un blog interesant ce merită a fi urmărit – Malaya Odesa (vărvărenii știu de ce). Este vorba de un proiect cultural atât pentru vărvăreni, cât și pentru vizitatori. De asemenea, am rămas plăcut surprins să descopăr un documentar vechi din 1986 – „Hora satului” regizat de Mihail Gheorghe Cibotaru prezentator, scriitor, eseist ,ex-ministru al culturii, deținător al Ordinului Republicii și vărvăreaun cu nume mare.

Protagoniștii încearcă să reînvie un vechi obicei al satelor din Basarabia „Hora satului” sau „Joc”. Deși acțiunea se petrece în plină perestroikă gorbaciovistă, regizorul surprinde câteva secvențe din activitățile cotidiene ale vărvărenilor față de care „timpul nu mai avea răbdare”.

Nu-mi rămâne decât să-i mulțumesc lui Vlad Țurcanu că a reușit să descopere această peliculă inedită.

h1

Pur și Simplu: „Au măturat până și pleava…”

Martie 24, 2016

Acum 70 de ani, în localităţile basarabene s-a produs o tragedie ce urma să ia, potrivit istoricilor, cel puțin 300.000 de vieți. Foametea. Nenorocirea a început în vara lui 1946, când țăranii de pe teritoriul actualei Republici Moldova au fost obligați la livrări agricole în proporții ucigătoare…

h1

„Și am venit, să te salut, fratele meu, de peste Prut…”

Martie 7, 2016

627x0

Vinietă cu votanții Unirii Basarabiei cu România. FOTO: Arhivele Naționale București

Au mai rămas câteva zile până vom sărbători pe 27 martie „98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Așadar, se vor împlini 98 de ani de la „ora astrală” a românilor basarabeni când, sub presiunea trupelor ruse bolșevizate și a pericolului distrugerii proiectului de stat Republica Democrată Moldovenească (Basarabia) de către Imperiul Țarist, oganul constituant Sfatul Țării hotărăște unirea Basarabiei „cu Mama sa România”.

Revenind la starea actuală a Republicii Moldova (moștenitoarea a aprox. 6 județe românești din perioada interbelică), în toți acești 24 de ani de „independență” a republicii clasa politică a promovat doar proiecte eșuate: independență, neutralitate, federalizare, autonomii, apropierea de Rusia/Uniunea Vamală etc., toate acestea ducând într-un final la o criză socio-economică profundă cu implicații pe termen lung. Așadar, basarabenii nu-și mai pot permite alte experimente geopolitice devastatoare, astfel încât singura opțiune de salvare a regiunii rămâne UNIREA…deoarece altceva nu ne-a mai rămas.

În ciuda faptului că proiectul unionist a intrat în dezbaterea publică dintre Prut și Nistru relativ recent, deoarece până atunci elita politică îl considera o temă „tabu”, acesta se bucură de o popularitate de peste 21% din populația R. Moldova (și aici exceptând cei 600 000 de locuitori plecați peste hotare). Trendul unionist peste Prut a luat avânt și datorită inițiativei tinerilor entuziaști dornici să schimbe ceva în țară, aceștia organizând diverse proiecte și inițiative patriotice atât la nivel local, cât și republican.

În România, ultimele sondaje au arătat un procent covârșitor pro-unionist – de peste 65%-70%, fapt ce mă îndreptățește să afirm că următorul Proiect de Țară al României va deveni unirea cu R. Moldova și, implicit, aducerea acasă a celor peste 500 000 de cetățeni români de peste Prut. Consider că unirea R. Moldova cu România va fi benefică inclusiv din punct de vedere economic și socio-cultural din următoarele argumente:

  • Decalajul economic dintre R. Moldova şi România nu este atât de mare pe cât poate părea la prima vedere. Ca urmare a reunificării cu R. Moldova, România ar fi mai puternică, iar poziţiile sale economice şi politice ar fi consolidate în Uniunea Europeană;
  • Moldova dispune de importante resurse naturale. Printre acestea putem menţiona resurse de tip agricol, viticol, eolian, hidrologic şi, nu în ultimul rând, factorul uman. De asemenea, marile oraşe Chişinău şi Iaşi ar constitui un binom economic şi demografic care ar permite crearea unui motor de dezvoltare regională în întreaga parte de est a României reunificate;
  • În plus, o Românie  reîntregita  ar  fi  mai  diversă  socio-cultural  prin  contactul  cu  mai  multe comunităţi etnice şi ar progresa în ceea ce priveşte forţa de muncă, investiţiile, industria textilă şi alimentară, suprafaţa agricolă şi potenţialul turistic;
  • Unirea celor două state le va ajuta să depășească provocările demografice cu care se vor confrunta pe termen lung, iar neunirea presupune costuri nu doar economice, ci și socio-demografice.

Mai rămân doi ani până la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire – un eveniment central al spiritualității și statalității românești. Generația Mileniului are misiunea de a desăvârși ceea ce nu au reușit părinții lor la începutul anilor ’90: eliminarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov și edificarea unei Românii întregite puternice și prospere. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Victor Țîbrigan

Muzeul Ostașului Român „Memoria”

com. Vărvăreuca, raionul Florești (Soroca)

R. Moldova (Basarabia)

 

h1

Nicolae Furdui-Iancu : Ne-ntoarcem iar biruitori

Martie 7, 2016
h1

CEA MAI VECHE HARTĂ A ROMÂNIEI ARE VÂRSTA DE PESTE 400 DE ANI

Februarie 16, 2016

image0011

Ea a  fost lucrată la Braşov, în anul 1542, şi este opera sasului Ioan Honterus, care a desenat-o, a gravat-o pe o placă de lemn şi apoi a tipărit-o ȋn atlasul său personal denumit „Rudimenta Cosmographica”. Pe  această hartă, țara noastră apare sub numele de „Dacia” și este mărginită de Ungaria, Macedonia, Bonsa (Bosnia), Dalmația, Thracia și Bulgaria. Față  de timpul când a fost ȋntocmită, harta este destul de corectă şi frumos executată. Ţările cuprinse în ea sunt reprezentate cu multă proporţie şi simetrie faţă de mările din jur. Marea Neagră apare sub numele de „Pontus” şi este plasată exact în partea de sud-est a Daciei. Ţara  noastră apare împărţită în trei principate: Valachia, Moldavia şi Transylvania.

Cele  mai multe denumiri de pe această hartă sunt scrise în limba latină, de exemplu: „Danubius” (Dunărea), „Alutes” (Oltul), „Pruth” (Prutul), „Theis” (Tisa)  etc. Printre  localităţi sunt menţionate: „Tergovisti”, care, pe atunci, era capitala Ţării Romaneşti, „Soszavia” (Suceava), capitala Moldovei, „Brayla” (Brăila), „Bistricza” (Bistriţa), „Varadinum” (Oradea), „Cibinium” (Sibiu) şi „Croana” CRONOS (Braşov).

Moldova de Est (Basarabia) apare mărginită de „Pruth” și Nister („Tyras”).