Cine a fost Costea Bucioc?

Costea Băcioc (Bucioc, Buciuc), Băciog, Costache ~, Coste ~), mare vornic de Ţara de Jos, fratele lui Ilea ceaşnic (paharnic), soţul Condachiei, ginerele lui Pătraşco mare vornic şi socrul lui Şoldan şi Iordachi (1601-1620, menţ. 1625).[1]

„<1608 Septembrie 1-1609 August 31> 7117

7117 <1608-1609> Constandin Movilă v<oe>v<o>d că au dat două sate, Băltăţeştii şi Mânjeştii lui Pătraşcu ce au fost vornic mare, apoi ficioru său, Bocioc vor<ni>c, iară pe urma lui Bocioc au căzut aceste sate, la mâna ginerilor, Şoldan şi Iordachi cel bătrân, ce au fost vist. Mare, moşul lui Ilie vist.”[2]

„1622 (7130) ianuarie 22 Iaşi

╬ Io, Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată s-au pârât de faţă, înaintea noastră, rugătorii niştri călugării de la mănăstirea Bisericanii cu cneaghina lui Băcioc vornic şi cu fraţii ei, Dumitru şi Toader şi surorile lor, Tofana şi … )[3] toţi fiii lui Păreaşco logofăt de la Constantin voievod, pe satul anume Troiţa, ce este în ţinutul Neamţ, pe Cracău.

Deci cneaghina lui Băcioc vornic şi cu fraţii ei au spus înaintea noastră şi înaintea sfatului nostru că au pierdut ei acele diverse şi nu au de unde să le dea lor

Deci domnia mea dăm şi întărim rugătorilor noştri, călugării, acelaşi sat mai sus scris anume Troiţa , ce este în ţinutul Neamţ, pe Cracău şi cu mori pe Cracău, ca să le fie de la noi danie şi miluire şi uric, cu tot venitul. Iar dacă cândva, s-ar arăta undeva nişte privilegii pe acest sat, să nu se creadă şi să se dea în mâinile călugărilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre.

Scris la Iaşi. În anul 7130 <1622> ianuarie 22

╬ Însuşi domnul a poruncit

╬ Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit

╬ Pătraşco <a scris>”.[4]

Stăpân de sate, bălţi, iazuri, mori, vii şi vecini în Vlădeni, Găureni, Hânteşti, Cotnari, Bălţăţeşti, Hânjeşti, dimideni, Mandicăuţi, Tribisăuţi, Ploscoreni, Năvărniţi ş.a.

„<1610-1611> Februarie, Iaşi

╬ Io constantin Moghila voevod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem credinciosului şi cinstitului nostru boier, Băcioc, mare ceaşnic (paharnic). Dăm ştire de rândul satului Şeptiliceanii din ţinutul Soroca, căci a fost acel sat al cneaghinei Andreiasa şi a ţinut până acum acel sat, dar acuma domnia mea m-am milostivit şi iarăşi i-am dat ei acel sat, cu tot venitul.

Pentru aceia, cum vei vedea această carte a domniei mele, tu să laşi satul ei şi vecinii ei în pace şi mai mult să nu te amesteci acolo, înaintea acestei cărţi a noastre.

Scris în Iaşi, Februarie 28

Însuşi domnul a zis

Constantin voevod <m.p.>

Ureche mare vornic a învăţat

Vasilie <a scris>.”[5]

„1620 (7128) Aprilie 12

Copie di pi suretu ispisocului lui Gaşpar v<oe>v<o>d, pe moşii şi pe vii şi pe Ţăgani, anul 7128 <1620> Apr<ilie> 12 zile.

Facem însemnare cu aceasta carte a noastră, tuturor carii pre dânsa o vor vinde sau carii pre dânsa o vor auzi, adică acel adevărat al nostru credincios şi cinstit boieri Costea Bucioc marele dvornic de pământul de gios, slujănd cu driaptă credinţă celor mai denainte cu sfinţăi odihniţ<i> mai înnainte domni, iar astăzi slujeşte şi nouă, drept şi cu credinţă şi pământul nostru […]

Pentru aceia noi văzănd a lui driaptă încredinţată slujbă către noi, l-am miluit pre dânsul cu osăbită a noastră milă şi i-am dat  şi i-am întărit lui, dela noi, în pământul nostru al Moldaviei. […] satul Delenii şi cu cuturile lui, Iuganii şi satul Rusii, ce sănt în ţă<n>utul  Hărlăului şi iarăş<i> satul Bejenii şi Pridenii şi Mărculeşti şi Nemţănii şi Cucuiaţii pre părăul Răut, cu heleştei şi cu loc de mori în Răut şi cu bălţi.”[6]

În pricină pentru parte din Colţeşti cu mănăstirea Tazlăul, pentru Huşi, ţinutul Suceava ş.a.

Clucer (1601-1603)

În sfatul domnesc: pârcălab de Orhei (1598)

Paharnic (1610)

Pârcălab de Neamţ (1617)

Vornic (1617-1620)

Învaţă, dă cărţi, împuterniceşte, martor

Pribeag în Polonia (1611)

„1611 (7119) Februarie 13, Cameniţa

[…] Deci, tămplăndu-se paharnicul cel mar<e> şi vădzindu noi că n-avem putere de a ţine acel sat, ce m-am rugat dumisal<e> giupănului Coste Băcioc paharnicul cel mare ca să-mi plătească acel sat (Băbuleştii pe Prut), căt au dat giupânu-miu Vasile Ciolhanschi: 500 zloţi polonezi.”[7]

Pribeag la Ţarigrad pentru Radu Mihnea (1616)

„1616 (7124) August 15, Iaşi

╬ Io Radul voevod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată această adevărată credinciosă slugă a noastră Onciul Iuraşcovici, staroste de Cernăuţi, ne-a slujit nouă şi ţării noastre, cu drept-credinciosă slujbă, cu boierul nostru credincios şi cinstit Costea Băcioc, mare vornic, la Ţarigrad.”[8]

Tras în ţeapă de Schender Paşa

„1621 (7129) iunie 26, Iaşi

╬Io Alexandru Iliaş voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea m-am milostivit şi am dat şi miluit, ruga noastră sfânta mănăstire a Sf. Sava, ce este în târgul Iaşi, ce este metoh al sfintei mari lavre de la Ierusalim, cu patru fălci de vie, ce sunt în dealul Mândrul şi la Laslău, la Cotnar, care acele vii au fost ale lui Coste Băcioc vornic şi el le-a pierdut şi toate celelalte ocini ale lui, pentru viclenie, pentru că el cu Gaşpar voievod s-au ridicat împotriva turcilor şi au tăiat mulţi turci în Iaşi şi apoi l-au prins şi au fost ucis în ţeapă la Shender paşa.[9]


[1] Alexandru I. Gonţa. Documente privind Istoria României. Veacurile XIV-XVII (1384-1625), A. Moldova. Indicele numelor de persoane, Bucureşti, 1995, p. 128

[2] Documente privind Istoria României. Veacul XVII, A. Moldova, Bucureşti, 1953, vol. II, p. 174

[3] Loc alb în original

[4] Documente privind Istoria României. Veacul XVII. A. Moldova, Bucureşti, 1957, vol. V, p. 100.

[5] Documente privind Istoria României. Veacul XVII. A. Moldova, Bucureşti, 1953, vol. II, p. 280.

[6] Documente privind Istoria României. Veacul XVII. A. Moldova, Bucureşti, 1956, vol. IV, pp. 444-445

[7] Documente privind Istoria României. Veacul XVII. A. Moldova, Bucureşti, 1954, vol. III, p. 7

[8] Documente privind Istoria României. Veacul XVII. A. Moldova, Bucureşti, 1956, vol.  IV, p. 18

[9] Documente privind Istoria României. Veacul XVII. A. Moldova, Bucureşti, 1957, vol.  V, p. 58

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s