UNIREA atunci și acum

Sosirea în dimineața zilei de 26 martie/8 aprilie a Prim-ministrului României, A. Marghiloman, a reprezentat momentul hotărâtor în decizia Sfatului Țării de a adopta unirea condiționată a Republicii Democratice Moldovenești (R.D.M.) cu România.

Cei cărora astăzi nu le convine actul istoric din 1918 insistă asupra faptului că votul fusese „smuls” sub presiunea „baionetelor române” și, mai nou, ar fi fost îndreptat împotriva minorităților din Basarabia.

De fapt procesul verbal al ședinței din 27 martie 1918 ne spune altceva: „La orele 4 după amiază primul ministru, dl. Al. Marghiloman, însoțit de ministrul de război, general Hârjeu, și numai de funcționari administrativi civili, a fost primit în plină ședință a Sfatului și de la tribuna parlamentului a expus punctul de vedere al guvernului român […] Primul ministru a declarat pe dată că, împreună cu reprezentanții guvernului român, se retrage din incinta adunării pentru ca deliberațiunea care va urma să se facă, în afară de orice sugestiune sau impunere, de Sfat. Miniștrii români s-au retras în mijlocul aclamațiunilor.[1]

Mărturii despre dorința grupurilor minoritare din Basarabia de a deveni cetățeni cu drepturi depline ai României sunt proclamațiile zemstvelor din Bălți (3 martie 1918) și Soroca (13 martie 1918). De asemenea, o delegație a proprietarilor  agricoli neromâni, condusă de P.V. Sinadino, se prezintă pe 6 martie la Regele Ferdinand I și cere unirea. La fel și ucraineanul Podlesnîi, președintele asociației institutorilor din ținutul Lăpușna, înaintează la sfârșitul lunii ianuarie 1918 o declarație de unire.[2]

Unirea a fost votată de 86 de deputați, 3 se pronunță contra și 36 se abțin, iar 13 au fost absenți. Deputații care s-au abținut de la vot nu au fost împotrivă, ci pur și simplu nu primiseră mandat să-și exprime poziția din partea congreselor regionale.

În acest sens, la 7 martie 1919, congresul coloniștilor germani din Basarabia, ținut la Tarutino, hotărăște solemn: „Coloniștii germani basarabeni ca cetățeni ai statului român vor fi totdeauna credincioși Tronului și Statului.”[3]

Dacă în 1918 exista voință politică pentru realizarea UNIRII, iar în 1990 exista doar voință populară fără voință politică, astăzi, din păcate, nu avem voință politică, iar voința populară riscă să decadă în demagogie prin discursuri bombastice și retorică însoțită de patriotism grandilocvent.

Faptul că „mișcarea unionistă” încă nu și-a structurat bine un mesaj civic față de cetățenii Rep. Moldova, care se autoidentifică altfel decât români, este semnul unei incoerențe identitare mai adânci și care nu poate fi ajustată prin „sărbători exclusiviste” („cu români și doar pentru români”). Or, proiectul unității politice dintre cele două state românești trebuie să fie unul comun, deci pentru fiecare cetățean.

Pe de altă parte, spațiul public  din Rep. Moldova și România a devenit mai receptiv asupra dezbaterii privind proiectul unionist. Totuși, încremenirea în „naționalismul steagurilor fluturate” și confruntările stradale nu fac altceva decât să adâncească prăpastia dintre cele două maluri ale Prutului, iar mesajul unionist este aruncat în desuetudine. Sloganurile nu se mai aud, steagurile nu se mai flutură, manifestanții și polițiștii au plecat din piață. Rămâne doar mass-media scandalizată de îmbrâncelile și înjurăturile antiunioniștilor la adresa unioniștilor și … cetățeanul indignat/dezgustat de spectacol.

Oare poimâine vom proclama solemn UNIREA dacă astăzi ne îmbrâncim, iar mâine, Doamne ferește, aruncăm cu pietre!?

Autor: Nicu Ţîbrigan


[1] „Monitorul Oficial”, nr. 309 din 30 martie/12 aprilie 1918, p. 3.769-3.770.

[2] Ștefan Ciobanu, „Basarabia. Populația, istoria, cultura”, Editura „Știința”, Chișinău, 1992, p. 71.

[3] Ștefan Ciobanu, „Unirea Basarabiei. Studii și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918”, București, 1929, pp. 258-260.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s