Archive for the ‘Articole’ Category

h1

VICTOR ȚÎBRIGAN – CÂȘTIGĂTOR AL PREMIULUI DE EXCELENȚĂ „DEMOS T.N.” – EDIȚIA A VII-A 2016

Aprilie 5, 2017

 

Orașul de la poalele Cetății Neamțului, Târgu Neamț, a găzduit, în prima zi a lunii aprilie, Gala Internațională a Premiilor de Excelență „Demos T.N.”. Evenimentul, ajuns la cea de-a VII-a ediție, este o manifestare anuală dedicată personalităților și proiectelor care au obținut rezultate deosebite la nivel național și internațional, care își propune extinderea recunoașterii personalităților și a proiectelor cu impact constructiv asupra României.
Gala Internațională a Premiilor de Excelență „Demos T.N.” este organizată, încă de la debutul său, de Asociația „ProDemocrația Club” Târgu Neamț, promotor al valorilor democratice și al spiritului civic.
Acest eveniment poate fi un exemplu că avem democrație în România, că avem libertatea cuvântului, ne putem întâlni și putem da premii personalităților care s-au remarcat în cele 10 domenii de activitate pe care noi le premiem. În plus, evenimentul de astăzi (n.r. – 1 aprilie) înseamnă, în principal, un mod de a promova județul și, de ce nu, un mod de a interacționa cu alte persoane și, la nivelul administrației publice locale, de a găsi proiecte comune; mai ales pentru că avem invitați și din Republica Moldova. Sunt oportunități care trebuiesc valorificate în binele județului și al comunității nemțene în general”, a declarat prof. Emanuel Bălan, președintele asociației.

Printre câștigătorii Premiilor „DEMOS T.N.” s-a numărat și directorul Muzeului Ostașului Român „Memoria” din R. Moldova (Basarabia), Victor Țîbrigan, căruia i s-a decernat Premiul Internațional de Excelență Spiritualitate & Românism – 2016, pentru promovarea valorilor și ideilor românismului în R. Moldova. Născut în comuna Vărvăreuca (fostul județ Soroca), Victor Țîbrigan și-a transformat casa într-un muzeu închinat ostașilor români, căzuți pe câmpul de luptă pentru întregirea țării.

În anul 2000, muzeul a luat naștere în Casa de cultură din centrul localității. Însă, după mai multe conflicte cu consiliul local din cauza denumirii și vectorului românesc, în 2004 muzeograful mută toate exponatele de acolo în casa unde locuiește, iar cu timpul o reamenajează într-un adevărat muzeu. Read the rest of this entry ?

h1

(Scrisoarea săptămânii) Nu vom uita ziua înălțătoare de 27 martie 1918

Martie 27, 2017

Timpul.md | 27.03.2017

A mai trecut un an și vor mai trece, dar nicicând nu vom uita ziua înălțătoare – ziua istorică de 27 martie 1918 când poporul basarabean a spus într-un glas „Vrem unirea cu Țara-Mamă – România”. În perioada cea mai grea când Europa era zbuciumată de conflicte și război, tot poporul român s-a unit la Marea Adunare de la Alba Iulia și a făcut Unirea României.

Au luat parte și moldo-basarabenii noștri. Am fost cu Țara-Mamă din 1918 până în 1940 când prin tratatul Ribbentrop-Molotov am fost iarăși ocupați de ruși până în prezent. Sperăm să vină ziua când vom fi uniți cu Țara-Mamă România.

La Marea Adunare a Unirii și-au adus aportul și înaintașii din raionul nostru Soroca, Constantin Stere din Ciripcău, Ion Codreanu din Ștefănești, Dumitru Carauș din Sevirva. În zilele noastre, să-i pomenim pe patrioții noștri care au făcut Marea Unire din 1918.

Poate dă Dumnezeu și vom fi iarăși uniți pentru un an când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Să avem și noi o viață mai bună, să nu mai trăim în sărăcie, având posibilitatea să primim o pensie de 3 mii de lei ca în România. Fiecare vom avea un loc de lucru. Nu se vor mai distruge familii. Tineretul se va întoarce acasă. Țara va fi reîntregită și păzită. Vom fi și noi o țară europeană, cu o viață ca în Europa, nu ca în Siberia rusească. Vom fi acasă și vom da un viitor tinerei generații. Așa să ne ajute Dumnezeu.

Pentru că se împlinesc 99 de ani de la Unire, la Muzeul Ostașului Român „Memoria” vom sărbători această zi. Muzeul se găsește în comuna Vărvăreni, raionul Florești, pe strada M. Eminescu. Vă așteptăm la ora 12:00 să vizitați muzeul nostru.

Victor Țibrigan,
directorul Muzeului Ostașului Român „Memoria”

h1

Pur și Simplu: „Au măturat până și pleava…”

Martie 24, 2016

Acum 70 de ani, în localităţile basarabene s-a produs o tragedie ce urma să ia, potrivit istoricilor, cel puțin 300.000 de vieți. Foametea. Nenorocirea a început în vara lui 1946, când țăranii de pe teritoriul actualei Republici Moldova au fost obligați la livrări agricole în proporții ucigătoare…

h1

„Și am venit, să te salut, fratele meu, de peste Prut…”

Martie 7, 2016

627x0

Vinietă cu votanții Unirii Basarabiei cu România. FOTO: Arhivele Naționale București

Au mai rămas câteva zile până vom sărbători pe 27 martie „98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Așadar, se vor împlini 98 de ani de la „ora astrală” a românilor basarabeni când, sub presiunea trupelor ruse bolșevizate și a pericolului distrugerii proiectului de stat Republica Democrată Moldovenească (Basarabia) de către Imperiul Țarist, oganul constituant Sfatul Țării hotărăște unirea Basarabiei „cu Mama sa România”.

Revenind la starea actuală a Republicii Moldova (moștenitoarea a aprox. 6 județe românești din perioada interbelică), în toți acești 24 de ani de „independență” a republicii clasa politică a promovat doar proiecte eșuate: independență, neutralitate, federalizare, autonomii, apropierea de Rusia/Uniunea Vamală etc., toate acestea ducând într-un final la o criză socio-economică profundă cu implicații pe termen lung. Așadar, basarabenii nu-și mai pot permite alte experimente geopolitice devastatoare, astfel încât singura opțiune de salvare a regiunii rămâne UNIREA…deoarece altceva nu ne-a mai rămas.

În ciuda faptului că proiectul unionist a intrat în dezbaterea publică dintre Prut și Nistru relativ recent, deoarece până atunci elita politică îl considera o temă „tabu”, acesta se bucură de o popularitate de peste 21% din populația R. Moldova (și aici exceptând cei 600 000 de locuitori plecați peste hotare). Trendul unionist peste Prut a luat avânt și datorită inițiativei tinerilor entuziaști dornici să schimbe ceva în țară, aceștia organizând diverse proiecte și inițiative patriotice atât la nivel local, cât și republican.

În România, ultimele sondaje au arătat un procent covârșitor pro-unionist – de peste 65%-70%, fapt ce mă îndreptățește să afirm că următorul Proiect de Țară al României va deveni unirea cu R. Moldova și, implicit, aducerea acasă a celor peste 500 000 de cetățeni români de peste Prut. Consider că unirea R. Moldova cu România va fi benefică inclusiv din punct de vedere economic și socio-cultural din următoarele argumente:

  • Decalajul economic dintre R. Moldova şi România nu este atât de mare pe cât poate părea la prima vedere. Ca urmare a reunificării cu R. Moldova, România ar fi mai puternică, iar poziţiile sale economice şi politice ar fi consolidate în Uniunea Europeană;
  • Moldova dispune de importante resurse naturale. Printre acestea putem menţiona resurse de tip agricol, viticol, eolian, hidrologic şi, nu în ultimul rând, factorul uman. De asemenea, marile oraşe Chişinău şi Iaşi ar constitui un binom economic şi demografic care ar permite crearea unui motor de dezvoltare regională în întreaga parte de est a României reunificate;
  • În plus, o Românie  reîntregita  ar  fi  mai  diversă  socio-cultural  prin  contactul  cu  mai  multe comunităţi etnice şi ar progresa în ceea ce priveşte forţa de muncă, investiţiile, industria textilă şi alimentară, suprafaţa agricolă şi potenţialul turistic;
  • Unirea celor două state le va ajuta să depășească provocările demografice cu care se vor confrunta pe termen lung, iar neunirea presupune costuri nu doar economice, ci și socio-demografice.

Mai rămân doi ani până la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire – un eveniment central al spiritualității și statalității românești. Generația Mileniului are misiunea de a desăvârși ceea ce nu au reușit părinții lor la începutul anilor ’90: eliminarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov și edificarea unei Românii întregite puternice și prospere. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Victor Țîbrigan

Muzeul Ostașului Român „Memoria”

com. Vărvăreuca, raionul Florești (Soroca)

R. Moldova (Basarabia)

 

h1

Comunicare științifică: „Represiunile regimului sovietic asupra populației din Basarabia și Bucovina de Nord (1940-1941)”

Noiembrie 22, 2014

after_a_quarter_of_a_century_big

În perioada 2o-21 noiembrie 2014, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Fundația Culturală „Memoria” au organizat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conferința internațională „După 25 de ani. Istoriile și memoriile comunismului”.

Conferinţa și-a propus să analizeze trecutul comunist şi moştenirea lui post-comunistă într-un efort de a înţelege atât regimul ce a schimbat structural România şi Europa de Est cât şi consecinţele acestui fenomen pe termen lung. 25 de ani după căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.

În cadrul acestei conferințe a participat și dl. Nicolae Țîbrigan, asistent de cercetare în cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, cu comunicarea științifică: „Represiunile regimului sovietic asupra populaţiei din Basarabia şi Bucovina de Nord (1940-1941)” ce poate fi descărcată de AICI.

Read the rest of this entry ?

h1

De la București la Slănic: jurnal de bord

August 12, 2012

Sincer să fiu, nu prea aveam încredere în climatoterapie, asta până când am mers la salina Slănic Prahova la sugestia prietenei mele: „Hai la salină”. „Aha, desigur, cu mamaițele și tataiele împreună cu nepoțeii”, spuneam în sinea mea. Totuși am mers, și nu am regretat.

Cu chiu, cu vai m-am trezit cu noaptea în cap deoarece aveam de schimbat mai multe mijloace de transport până la Slănic: tren până la Ploiești, tramvai până la autogara Nord și microbuz până la salina Slănic. Făcând abstracție de aglomerația din microbuz, drumul a fost unul relativ ușor, mai ales că microbuzele circulau din oră în oră. Read the rest of this entry ?

h1

Călătoria lui Nicolae Iorga în Basarabia. De la Soroca la Reni (episod 2)

Mai 3, 2012

Peisajul nistrean, cu pomi înfloriţi, i se pare unic istoricului. „Din pomii în floare vântul trimite adieri care te înnebunesc, de dulci. Și din păduricea din dreapta, din păduricea din stânga, din livezile malului, din toată acea deasă umbră, izvor de miresme, vine cântecul de slavă al păsărilor ce nu dorm, de iubire” (p. 86).

La Rezina călătorii găsesc un doc unde se repară două vapoare mici „Tovariş” şi „Dniestreţ”, iar deasupra malului este un pod de fier pe care trece trenul ce vine de la Bălţi. O apariţie mai neaşteptată este o mănăstire în stâncă pe ţărmul Basarabiei. Probabil este vorba despre Mănăstirea Țîpova, una dintre cele mai vechi aşezări monahale datând din secolele XI-XII, „unde stau deci călugări ruşi sau români – ale căror haine se văd fâlfâind în cerdace la bătaia vântului şi care lunecă încoace şi încolo ca nişte urme” (p. 95).

Și târgul transnistrean Dubăsari, al cărui nume românesc vine de la „dubăsari”, moldovenii ce ţineau podul pe „dubase” (luntre) aici, la vărsarea Răutului, îl face pe călător să mediteze la întinderea Vechii Moldove. De la Vadul lui Vodă istoricul îşi ia rămas bun de la bunul său prieten d. Flondor, şi îşi continuă drumul cu trăsura, spre Chişinău, remarcând că aici câmpurile sunt mai prost lucrate, locuitorii sunt mai rari şi pădurile se împuţinează, este „un urcuş necontenit, o rătăcire îndelungă printr-o ţară de lut scormonit” (p. 103).

Dacă în satele din Basarabia s-a păstrat graiul curat românesc, în schimb orăşenii vorbesc un grai ruso-românesc. Read the rest of this entry ?