Posts Tagged ‘bortoasa’

h1

In memoriam. 76 de ani de la luptele de pe valea Răutului

Iulie 16, 2017

Autor: Victor Țîbrigan

 

Pe 19 iulie se vor împlini 76 de ani de la desfășurarea luptelor de pe valea Răutului duse de diviziile 8, 13 şi 14 infanterie române (din compunerea Corpului 30 armată german) în zona localităţilor Floreşti, Movila Turcului, Dubna, Stoicani. În prezent, singurele mărturii ale jertfei pe altarul Patriei a soldaților români sunt Muzeul Ostașului Român „Memoria” din Vărvăreuca și Fântâna Eroilor din preajma înălțimii Bortoasa (locul unde au avut loc cele mai crâncene lupte).

 

Drept elogiu adus eroilor români, îmi propun să reconstitui pentru tânăra generație, măcar parțial, acele zile din vara anului 1941.

 

Totul a început cu decizia României de a intra în războiul contra Uniunii Sovietice alături de Germania pentru a elibera provincia ocupată Basarabia (22 iunie 1941). Read the rest of this entry ?

Anunțuri
h1

Muzeul Ostașului Român „Memoria” din Vărvăreuca

Martie 29, 2017

Timpul.md | 10.09.2016

În majoritatea satelor mai mari şi mai mici din Republica Moldova, dar şi oraşe avem mii de complexe memoriale şi zeci de muzee care cinstesc gloria ostaşilor sovietici. Dar în ceea ce priveşte memoria ostaşilor care au luptat în armata română, care a fost compusă la fel din buneii şi străbuneii noştri, nu prea s-a făcut nimic. O excepţie frumoasă ar fi Muzeul Ostașului Român „Memoria” din satul Vărvăreuca, raionul Floreşti, fostul judeţ Soroca.

Muzeul amplasat în gospodăria lui Victor Țîbrigan este dedicat ostașilor români căzuți în lupte în ambele războaie mondiale, iar clădirea se deosebeşte prin troița instalată în faţa casei. Exponatele sunt amplasate în trei din cele patru odăi locative ale casei, iar în una locuieşte fondatorul muzeului. Bărbatul şi-a adus muzeul acasă după ce a fost impus să părăsească sediul din casa de cultură din sat.

O bună parte din exponatele de aici sunt cu specific militar, acestea sunt așezate pe bănci școlare. Copii ale documentelor istorice, fotografii, arme de luptă din Primul şi al Doilea Război Mondial, obiecte ale militarilor şi multe altele amintesc de operațiunile militare duse de armata română pentru eliberarea Basarabiei. O parte dintre obiecte au fost strânse pe înălțimea „Bortoasa” din preajma satului, unde în 1941 au avut loc operaţiuni militare şi în care au decedat 360 de militari români. În celelalte odăi ale muzeului improvizat găsim vestigii arheologice și exponate etnografice, unele dintre care au fost colecţionate de la oamenii din sat.

Râşnite, pluguri, icoane pictate, tablouri şi multe altele pot fi văzute la Vărvăreuca. Deşi acest muzeu este unul de amator, fără o inventariere și clasificare profesionistă, idea şi realizarea acesteia a fost salutată de mulţi vizitatori, mai ales că o instituţie muzeală profesionistă pe această nişă la noi lipseşte. Cu toate acestea, “casa-muzeu” este vizitată de mulţi dintre cei pentru care Prutul nu este hotar şi nici ocupaţia sovieticilor — eliberare.

h1

Monografia lui Victor Țîbrigan: file din istoria satului Vărvăreuca

Noiembrie 8, 2015

Victor-Țîbrigan-Memoria

Articol semnat de Ion Căinăreanu | Actualități Floreștene | 18.09.2015

Fiecare om are destinul său și, trecând prin viață, neapărat lasă urme pentru moștenitori. Aceste urme le mai numim și fapte. Și dacă acestea sunt importante atunci și numele omului rămâne în istorie. Va rămâne și cel al lui Victor Țîbrigan din satul Vărvăreuca, fiul lui Tudor Țîbrigan și al soției sale Florica, oameni simpli, harnici de felul lor și cu mare dragoste pentru Neam și Țară. Îl cunosc pe Victor Țîbrigan de la 1990, de la „Podul de flori”, adică din primii ani ai Mișcării de Emancipare Națională din Republica Moldova. Și azi e la fel de activ ca altădată, deși a împlinit recent 66 de ani. Îl vedem la mitingurile din Piața Marii Adunări Naționale, alături de cei care vor revendicări democratice și îmbunătățirea traiului acestui oropsit popor basarabean ce se zbate în sărăcie. Read the rest of this entry ?

h1

Invitație la Muzeul Ostașului Român din Basarabia „Memoria”. 97 de ani de la UNIRE (27.03.2015)

Martie 25, 2015

2015-unirea-basarabiei-cu-romania

Vineri, 27 martie 2015, ora 12:00, la sediul Asociației Obștești „Memoria” de pe strada Mihai Eminescu nr. 56, comuna Vărvăreuca, raionul Florești, Republica Moldova va avea loc celebrarea a 97 ani de la actul Unirii Basarabiei cu Patria Mamă – România.

Evenimentul va cuprinde organizarea unei excursii tematice la înălțimea Bortoasa – locul luptelor purtate de ostașii români diviziile 8, 13, 14 infanterie române (din componența Corpului 30 armată german) în perioada 13-14 iulie 1941, familiarizarea cu istoria localității Vărvăreuca și vizitarea muzeului care adăpostește o expoziție de fotografie și documente de epocă.

Vă așteptăm!

Asociația Obștească „Memoria”
Strada Mihai Eminescu nr. 56,
comuna Vărvăreuca,
raionul Florești,
Republica Moldova
Persoană de contact: Victor Țîbrigan
Tel.: +373 681 384 18
E-mail: tibriganvictor@yahoo.com
Web: www.victortibrigan.wordpress.com

 

h1

Invitaţie – comemorarea eroilor români

Iulie 11, 2010

Noi suntem undeva, în iarba moale,
În spicul copt, în ţarina fierbinte
În munţi, cu mândrele poieni la poale,
Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!

(Eroi au fost, eroi sunt încă! de Zorica Laţcu)

Sâmbătă, 17 iulie 2010, la sediul Asociaţiei Obşteşti „Memoria” de pe          strada Mihai Eminescu nr. 56, comuna Vărvăreuca, raionul Floreşti, Rep. Moldova, va avea loc comemorarea eroilor români care au căzut în luptele de apărare duse de diviziile 8, 13, 14 infanterie române (din componenţa Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona localităţilor Floreşti, Movila Turcului, Vărvăreni, Ghândeşti. Ziua comemorativă va începe la ora 12:00 cu o ceremonie religioasă de pomenire a ostaşilor. Astfel, va avea loc şi o expoziţie cu poze şi exponate din al doilea război mondial. Printre invitaţi se vor număra şi veteranii Armatei Române – martorii bătăliei de pe înălţimea „Bortoasa”. Comemorarea celor care şi-au jertfit viaţa pentru România, protejarea mormintelor lor aflate în ţară, sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetăţean.

Onoare, glorie şi veşnică pomenire ostaşilor căzuţi pentru reântregirea ţării.

h1

Căzuţi pe meleagurile noastre

Februarie 10, 2010

Luptele de apărare duse de diviziile 8, 13,14 infanterie române (din componenta Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona localităţilor Floreşti, Movila Turcului, Vărvăreni, Ghîndeşti.

La lupte au participat:

  • Căpitan (r) Petre Sandovici, pe front sublocotenent, comandant de pluton în Regimentul 39 infanterie „Petru Rareş” din Divizia 14 infanterie. În data de 12-18 iulie 1941 a luptat pe înălţimea „Bortoasa” ( 6 km spre sud-vest de satul Vărvăreni), pentru vitejie în luptă a fost decorat cu Ordinul „Coroana României”. Originar din localitatea Dolheşti.
  • Căpitan Mihai Tacu (pe front) rănit în lupta de pe înălţimea „Bortoasa” (în apropierea localităţii Ghîndeşti). Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”.

Lista ostaşilor căzuţi la înălţimea „Bortoasa”:

    1. soldat Mihai Irimescu ( din Dolheşti) – regimentul 24 artilerie
    2. soldat Dumitru Albu (din Dolheşti) – regimentul 24 artilerie
    3. fruntaş Aconstantinei Haralambie – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    4. sergent Ailenei Mihai – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    5. caporal Maxim Ifrim –  regimentul 39 infanterie, divizia 14
    6. soldat Munteanu Ion – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    7. soldat Nechitei A. –  regimentul 39 infanterie, divizia 14
    8. soldat Obadă C. –   regimentul 39 infanterie, divizia 14
    9. caporal Palihevici Valerian – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    10. caporal Pascaru Atanasie – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    11. caporal Raţă Arvinte – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    12. caporal Sandu Lazăr – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    13. caporal Luca Popovici – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    14. sergent Ştefănescu Grigorie – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    15. caporal Zamarti Iacob – regimentul 39 infanterie, divizia 14
    16. soldat Timciuc Ion – regimentul 39 infanterie, divizia 14

Mai sunt 19 militari neidentificaţi din regimentul 24 artilerie.

h1

Luptele de pe valea Răutului

Februarie 10, 2010

„OSTAŞI,
V
ă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii

din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul

roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi.

Reîmpliniţi în trupul ţării gloria străbună a Basa

rabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei,

ogoarele şi plaiurile voastre.

ORDINUL DE ZI către armată al

d-lui General Ion Antonescu,

Conducatorul Statului Român

„Pe direcţia Bălţi-Soroca, aliaţii au concentrat diviziile 50, 170, şi 198 germane, diviziile 8, 13 şi 14 infanterie române. „La flancul drept, pe înălţimile situate la nord şi sud de Floreşti, a fost dispusă Divizia 13 infanterie română. Întrucât în faţa flancului drept al Corpului 30 armată inamicul rezista pe poziţiile dinapoia râurilor Camenca şi Răut, având posibilitatea de a executa contraatacuri în flancul drept al trupelor germane, comandantul Corpului 30 armată a ordonat Diviziei 14 infanterie română să înainteze spre est, în lungul Răutului, în cooperare, la dreapta, cu Divizia 13 infanterie română şi la stânga cu Divizia 50 infanterie germană (din Corpul 54 armată). Pentru îndeplinirea misiunii, generalul Gheorghe Stavrescu a hotărât să cucerească iniţial aliniamentul vest Dumitreşti, Gura Camencii, după care să dezvolte ofensiva spre Vîrtejeni (pe Nistru), fie spre est. Pentru forţarea râurilor Camenca şi Răut, comandantul diviziei a stabilit următoarele misiuni şi dispozitive de luptă: a) Regimentul 13 dorobanţi (sprijinit de patru divizioane de artilerie aflate la nord de Răut, după ce va fi înlocuit de Divizia 170 infanterie germană, să se regrupeze în raionul înălţimii cu cota 120, pentru a ataca în direcţia dealului Mărculeşti cu misiunea de a cuceri alineamentul Dumitreşti, Gura Camencii; b) Regimentul 39 infanterie, întărit cu un divizion de artilerie, urma să atace pe direcţia: dealul Pădureţului, Movila Turcului, apoi pe dealul Cucuieţi. Regimentul trebuia să ţină legătura cu Divizia 50 infanterie germană; c) Regimentul 6 vânători trebuia să asigure baza de pornire la atac a Regimentului 13 dorobanţi, apoi să se regrupeze în raionul localităţii Gura Camencii, constituind rezerva diviziei

Atacul Diviziei 14 infanterie română a început la 13 iulie, ora 10.00, după ce prealabil a fost respins un puternic contraatac executat cu circa un batalion din Divizia 176 infanterie sovietică, sprijinit de 5 tancuri, în sectorul Regimentului 13 dorobanţi. Prin lupte grele, regimentele române au reuşit să atingă până în seara zilei alineamentul  est Alexeeni, înălţimea cu cota 210 (ambele în faţa râului Camenca), dealul Cucuieţi, Movila Turcului. Pentru ziua de 14 iulie, Divizia 14 infanterie română a primit misiunea ca, în cooperare cu divizia 13 infanterie română, să cucerească înălţimile cu pădurea Ciripcău şi viile Văzdului.”[1]

„Luptele de apărare de pe valea Răutului, duse de diviziile 8, 13 şi 14 infanterie române (din compunerea Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona localităţilor Floreşti, Movila Turcului, Dubna, Stoicani, au fost consecinţa unor puternice reacţii ofensive ale inamicului, care vizau flancul şi spatele trupelor române şi germane care ajunseseră pe Nistru.

Divizia 14 infanterie atacase la 12 iulie spre est, în direcţia râului Răut, şi ajunsese la 13 iulie seara pe un aliniament orientat nord-sud situat la circa 3 km est Floreşti, după ce respinsese un puternic contraatac inamic.

Divizia 13 infanterie, după ce la 12 iulie eliberase oraşul Soroca, s-a dispus în apărare la sud de oraş, în legătură la dreapta cu Divizia 14 infanterie.

În zilele următoare, aceste două divizii au fost puternic atacate de inamic, cu infanterie şi tancuri, dar au rezistat pe poziţie deşi au suferit pierderi foarte grele. O situaţie tactică extrem de complicată s-a creat pe frontul acestor două divizii în ziua de 17 iulie 1941, când inamicul a atacat cu înverşunare şi a reuşit să pătrundă la divizia 14 infanterie, atât în sectorul Regimentului 13 infanterie la nord de Răut, cât şi la regimentul de la sud de Răut (39 infanterie), unde a pus stăpânire pe înălţimea Movila Turcului, care constituia un puternic punct de sprijin pentru acest regiment. Concomitent a fost atacată şi Divizia 13 infanterie, dar aceasta a rezistat pe poziţie, repliindu-şi doar flancul drept cu circa 1,5 km, păstrând totuşi legătura cu Divizia 14 infanterie.

În sprijinul Diviziei 14 a intervenit Regimentul 8 vânători al Diviziei 8 infanterie aflată în rezerva corpului de armată, precum şi avioane germane de bombardament în picaj Stukas.

Pentru o mai bună coordonare a acţiunilor de luptă ale diviziilor 8,13 şi 14 infanterie, diviziile 8 şi 14 au fost subordonate comandamentului Diviziei 13 infanterie, generalul Gheorghe Rozin (până la sosirea în zonă a comandamentului Corpului 4 armată român).

Ulterior, situaţia s-a stabilizat pe frontul Diviziei 14 infanterie. La 19 iulie Divizia 13 a fost înlocuită cu Divizia 8 infanterie.

La 20 iulie diviziile 8 şi 14 infanterie au atacat spre est, pentru a ajunge pe Nistru în sectorul Râbniţa, Vasilcău şi a face siguranţa pe fluviu sub ordinele Corpului 4 armată.

Rezistenţa îndârjită a diviziilor 8, 13 şi 14 infanterie în luptele de pe valea Răutului a permis forţelor principale ale Corpului 30 armată să pregătească şi să execute în siguranţă forţarea Nistrului, iar trupelor româno-germane din compunerea Corpului 54 armată să execute manevra de întoarcere a masivului Corneşti.”[2]

Trupele sovietice luptau cu mare îndârjire, unele puncet, mai ales cota 210, trecând de câteva ori de la unii la alţii. Însuşi comandantul Corpului 30 armată germană, generalul Eugen von Schobert, recunoscu:

„Ruşii luptă cu multă iscusinţă şi curaj. Ei efectuează deseori contraatacuri cu un sprijin puternic de tancuri. Aceste atacuri perturbează grav şi fac chinuitoare înaintarea trupelor.”[3]

Regimentul 39 infanterie română, comandat de colonelul Constantin Simonescu, a luptat cu înverşunare pentru cucerirea localităţii Floreşti.[4]

La 18 iulie 1941, localităţile din jurul târgului Floreşti au rămas definitiv în stăpânirea trupelor aliate, dar cu pierderi foarte mari din efectivul Diviziei 14 infanterie română: 105 ofiţeri, 57 subofiţeri, 2862 ostaşi, ceea ce, în total constituia 22% din efectivul ei.[5]


[1] Eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, Bucureşti, 1999, p. 249

[2] Spre cetăţile de pe Nistru. Bucureşti, 1996, pp. 278-279

[3] Eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei. Bucureşti, 1999, p. 252.

[4] Spre cetăţile de pe Nistru. Bucureşti, Bucureşti, 1996, pp. 278-279

[5] Eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei. Bucureşti, 1999, p. 252